Printre lecturi

Am început să citesc din ce în ce mai puţin.
Acum vreo 2-3 ani era ziua şi cartea(dacă era zi de vacanţă). Oricum, citeam cam trei cărţi pe săptămână, minim două. Uneori ajungeam la 4-5. Mi-am cam stricat şi ochii. Acum mai citesc doar una pe săptămână sau una la două săptămâni. Şi nici nu exagerat de mare- 2, 3, 4 sute de pagini. Sau mai mici. Oare de ce?
Sunt mai multe motive.
1. Îmi place să stau degeaba. Să stau aşa la TeVelizor nu că m-aş uita la ceva, numai să pierd timpul. Nu pot să spun că sunt leneş. Adică da, aş prefera să nu fie nevoie să fac nimic dar sunt unele lucruri care mă pasionează şi pe care le studiez cu adevărat. Nu învăţ, studiez. Pe asta mă voi baza în viitor. O să fac ce îmi place.
2. Acord mai mult timp ieşirilor, indiferent dacă sunt la colţul străzii, în oraş, în altă localitate sau pur şi simplu până afară să iau puţin aer curat. Respir mai mult. Ca să vedeti proprietăţile benefice ale aerului ieşiţi până afară când vă doare capul cel mai tare şi respiraţi de câteva ori profund. Creierul are cea mai mare nevoie de oxigen.
3. Suplimentez lecturile prin imaginaţie. Asta am început să fac chiar când citeam, iar acum am ajuns să nu mai am, într-o oarecare măsură nevoie de lectură. Totul se reduce la observaţie. Sunt unii scriitori care vorbesc despre Tăcere(cred că Lucian Blaga, dar cum nu mai ţin minte exact am folosit o exprimare în genul formulei sugerate de profa de Română: ”criticii spun…”). Da, îmi amintesc, Balga era. Oricum, expresia “criticii spun…” e tâmpită rău(da’ aduce vreun punct în plus la teză). Paradoxal, el scotea câte un poem în care se referea la acest subiect, apoi mai scotea unu şi tot aşa. Lăsând la o parte mica paranteză, am observat că am început să gândesc cam la fel, doar din punctul de vedere al cititorului. Observ. Asta mi-a amintit că trebuie să vă dau bucăţile de viaţă pe care le-am promis. Am unele foarte interesante…
4. Mi se pare că multe lucruri se repetă. Văd un fond care îşi schimbă permanent forma. Şi încep să înţeleg de la primele pagini cam care-i treaba. Şi după ce ai înţeles mesajul restul sunt artificii.
5. Mă pasionează mai nou să citesc în oameni, dar cu mare grijă, pentru că dacă se prind îşi pun masca şi nu mai vezi nimic. În plus, cu sau fără mască, unii mă surprind permanent. Şi am mult de învăţat din asta, pentru că un om e singura chestie care nu poate fi definită.
Cred că citesc cu mai multă atenţie, atât cărţile cât şi viaţa. Oricum, cititul ajută.
Nu ştiu unde să pun articolul ăsta. Concretisme sau Abstracţiuni? Are din amândouă. Ghiveci.
C.M.