15 decembrie, 2006

O altă sursă de fericire.

Scriu ceva. Dar nu ştiu ce. Am descoperit ce vreau să scriu. Am deschis Winamp. Nu vreau să scriu nimic. Vreau să tac. Vreau să ascult. Nu îmi pasă. Deloc. Am tot ce-mi trebuie. Muzică. Ce e mai bun? Ce vreţi mai mult? Asclutaţi muzică clasică: Mozart, Beethoven, Vangelis. Ăştia-s preferaţii mei. Dar puteţi asculta ce vă place. Eu i-am redescoperit pe hard când căutam ceva house. I-am pus acolo de vreun an sau doi. Prost. Nu am acceptat tipul ăsta de muzică. De azi ascult asta. N-am pretenţii de intelectual, nu vreau să o înţeleg. Vreau să ascult.
E suprema fericire? Interesant e că trebuie să fi fericit, adică să înţelegi fericirea ca să aibă efect. Mi-am schimbat părerea. Nu-mi trebuie vin dacă îl am pe Mozart, nu vreau wiskey dacă ascult Beethoven, nu vreau, scotch, vreau Vangelis. Divin. Prea puţin spus. Nu am nevoie de cuvinte. Vreau să ascult. Tot.
C.M.

Niciun comentariu:

Analysis